Intalnita in kanji sub forma 桜 si cunoscuta si ca 櫻 sau さくら in hiragana, sakura, simbolizeaza dragostea, trecerea de la deziluzie la iluminare, natura efemera a vietii scurte si frumoase. Ciresul este intruchiparea sacrificiului; florea de cires, simbolul delicatetii si sensibilitatii omului, iar petalele florii de cires intruchipeaza persoana care se sacrifica pe sine pentru o misiune sau un ideal al sau.
In limba japoneza sakura inseamna copacul de cires cu florile sale. Deasemenea este bine de stiut, ca ciresul despre care vorbim nu este acelasi cu ciresul care face fructe (sakuranbo), fiind o specie cultivata numai pentru florile sale.
Regasita in cultura multor popoare asiatice, sakura, are o diferita insemnatate in functie de cultura si traditia specifica fiecarei natiuni, existand pe continentul asiatic in peste 200 de variante de cires.
In Japonia, ciresul, are un loc aparte.
Incepand cu perioada Heian (794-1191) Japonia „importa” din cultura chineza multe practici care vor imbogati aria artelor. Printre acestea se numara si hanami (花見) care poate fi tradus ca un fenomen social de …privit al florilor, in care, alaturi de familia imperiala, aristocartia nipona, poetii si cantaretii celebreaza sakura – floarea de cires.
Daca la inceputul perioadei Heian copacul preferat in zona Chinei si a Japoniei era prunul, incepand cu aceasta perioada, in Japonia, locul acestuia a fost luat de cires.
In jurul acestuia s-au creat o adevarata pasiune ridicata la rang de arta.
Semnificatia in sine, a condus in istorie la acordarea unor intelesuri, pe care noi europenii nu avem cum sa le intelegem.
Ciresul infloreste pentru prima data in luna ianuarie undeva in zona Okinawa si pana in ultimele 2 saptamani din martie si primele 2 din aprilie, in functie de temperatura, acesta, va inflori si in Kyoto si Tokyo ajungand mai apoi in celelalte provincii din nord.
Institul Japonez de Meteorologie publica o permanenta monitorizare a frontului ..de inflorire a ciresului, informand pe cei interesati cand si unde acesta infloreste.
Acest fenomen este denumit sakura zensen (桜前線). Japonezii acorda o mare atentie acestor stiri meteorologice, multi abandonad pur si simplu totul pentru a fi alaturi de familie in parcuri, temple etc. si a vedea cum infloreste sakura.
Fiind o adevarata sarbatoare, in timp, aceasta a castigat adepti atat pentru privitul in timpul zilei cat si pe timpul noptii – yozakura (lit. „night sakura”).
Ca sarbatoare oficiala este ales inceputul lunii aprilie. In aceasta perioada incepe anul scolar, anul fiscal si au loc toate…inceputurile. Curios nu?
Hanami isi are originea in indepartata istorie a Japoniei existand adevarate enciclopedii cu scrieri si picturi ale acestui fenomen.
Daca in China sakura simbolizeaza frumusetea si feminitatea, dragostea in limbajul naturii, in Japonia floarea de cires reprezinta trezirea naturii la viata intr-o maniera unica. Frumusetea florilor si unicitatea acestui fenomen scurt si dureros reprezinta viata scurta pe care o traim si de care nu ne bucuram indeajuns. De multe ori mai este asociat metaforic cu norii care invadeaza un cer senin vrand parca sa ne reaminteasca de natura efemera a vietii.
In budismul zen foarte multe interpretari au produs in timp adevarate opere de arta, poeme sau panze care redau trairile sufletesti ale artistilor cu prilejul deschiderii florilor de cires, acestea fiind cuprinse in conceptul de mono no aware (物の哀れ) promovat ca un concept educativ de Motoori Norinaga inca din secolul XVIII. Scurta viata a florii de cires si moartea ei subita a facut ca sakura sa devina simbol in artele japoneze.
Mono no aware poate fi tradus ca „pasiunea pentru lucruri” referindu-se la obiecte/lucruri fara constinta si care trezesc sentimentul de simpatie si sensibilitate strans legat de sentimentul ca viata este o tranzitie trista spre moarte dar bucuria reincarnarii stinge tristetea mortii.
Mono in limba japoneza insemna „lucruri/obiecte” iar aware era expresia folosita in Perioada Heian pentru a marca o mirare „ah” sau „oh” tradus intr-o forma mai putin manierata ca „patos/sensiblitate” dar asociat foarte des cu „slabiciune”. Nu este gresita traducerea ca „mirare a lucrurilor” dar care exprima mai mult sensibilitatea acestora personalizandule cu sentimente ceea ce poate fi metaforic inteles ca o traire profunda a unei fiinte care se bucura de frumusetea lucrurilor intregi fie ele o piatra, o gradina, zen, o floare de cires etc.
Sakura- este pentru multa lume simbol al dragostei si inceputului, reprezentand primavara si trezirea la viata a naturii.
In timpul celui de al II lea Razboi Mondial, sakura, a devenit un instrument de manipulare al tinerilor de catre sistemul militar nationalist. Pilotii japonezi cunoscuti si sub denumirea de kamikaze isi pictau cate o floare de cires pe partea laterala a avionului inainte de a pleca in ultima lor misiune de lupta din care stiau ca nu se vor mai intoarce. Unii isi luau cu ei chiar o ramura cu cateva flori de cires. Acestea, erau simbolul trairilor intense a unei vieti efemere si in acelasi timp reprezentau sacrificiul tinerilor sinucigasi in onoarea imparatului. Desi pentru foarte multi dintre noi aceste lucruri sunt de neinteles, guvernul japonez incuraja poporul sa creada ca sufletele acestor tineri se vor reincarna in sakura-floarea de cires.
Totodata in istoria Japoniei se obisnuia ca in momentul ocuparii unor teritorii, ca semn al integrarii acelor tinuturi in Imperiul Japonez, sa se planteze ciresi. La celalalt pol al manifestarilor de acest tip intalnim sarbatorirea de catre Coreea a cincizeci ani de la eliberarea de Japonia coloniala prin taierea ciresilor din Seoul’s Gyeongbok Palace.
Cea mai intalnita forma de cires pe teritoriul Japoniei este Somei Yoshino. Aceasta are florile albe fiind roz pestritat spre centrul ei. De obicei acestea cad dupa aproape o saptamana de la inflorire. Numele acestui cires este dat de mica localitate Somei (acum parte din Toshima in Tokyo) fiind creat prin diverse metode de altoire in cea de a doua parte a secolului al XIX lea la sfarsitul perioadei Edo -inceputul perioadei Meiji.
Mai sunt intalnite si alte forme, ca ciresul de iarna, denumit fuyuzakura/Prunus subhirtella autumnalis, care infloreste la ineputul iernii si continua acest proces sporadic pe toata perioada acestui anotimp.Alte categorii intalnite ar mai fi yamazakura, yaezakura si shidarezakura. Yyaezakura are florile mari si pestritate cu puncte roz. Shidarezakura, intalnit si sub denumirea de ciresul plangator are o forma apropiata ca cea a unei salcii- in perioada de maxima inflorire -fiind ca o adevarata cascada de flori atarnand spre pamant.
Hanami (花見) este asa cum aratam mai sus, fenomenul de privire al florilor, regasit in cultura asiatica ca o arta traditionala, care descopera frumusetea florilor.
In Japonia acest fenomen este asociat cu floare de cires – sakura,. In Perioada Nara (710-794) acest fenomen a fost „importat” din China condusa de dinastia Tang. In aceasta perioada apar influente puternice ale culturii chineze in traditia japoneza. In aceasta perioada substantivul „floare” a fost inlocuit in poemele de tip tanka si haiku in „sakura”.
Daca fenomenul hanami este atat de profund devenind in timp o adevarata sarbatoare si este asociat cu trezirea la viata si cu inceputul anului, este important de stiut ca in afara Japoniei intalnim sakura-floarea de cires – importat mai mult pentru forma sa decorativa – in foarte multe state.
In Romania, din pacate, nu avem „cultura” acestui fenomen ci doar sporadice si anemice evenimente care fac legatura cu Sakura. Cele mai importante in opinia mea sunt doua – Sakura Matsuri- festival organizat in cadrul Liceului I. Creanga din Bucuresti – liceu in care se studiaza si limba japoneza – si care a facut o traditie din acest eveniment(aceasta este o manifestare pur culturala) si nu de neglijat este, gradina de ciresi din Parcul Herastrau dar care din pacate este lasata de izbeliste ca multe lucruri in tara noastra.
Japonezii au in traditie cultul prin care se crede ca in interiorul fiecarui copac exista un kami (zeu). Daca la inceput, aceasta credinta, era asociata cu trezirea la viata si anunta timpul de rasadire a orezului, mai tarziu, se transforma intr-un fenomen social -hanami- asa cum vi l-am descris mai sus. Acest fenomen isi are inceputurile in timpul Imparatului Saga (perioada Heian) cand vizionarea infloririi ciresului era insotita de adevarate petreceri la care era invitat aristocratia si cei mai importanti reprezentanti ai artelor. Acestia din urma-poetii si cantaretii in special – dezvoltau adevarate concursuri de haiku (poeme formate din cateva versuri scurte si care descriu o stare de spirit sau un peisaj).
Putem afirma fara sa gresim ca, hanami, s-a dezvoltat odata cu zen-ul si chado (calea/arta ceaiului). Desi hanami era practicat pentru o perioada scurta de timp (doar pe timpul infloririi ciresului) filozofia acestui fenomen marcheaza profund meditatia zen si celelalte forme de a cultiva cu rabdare si pasiune echilibrul si simplitatea vietii.
Obicei exclusivist, practicat mai intai doar la Curtea Imperiala, se dezvolta in timp si la nivelul celorlate clase din Japonia.
La dezvoltarea acestui fenomen contribuie si shogunul Tokugawa Yoshimune care se foloseste de aceasta practica pentru a calma situatia sociala in timpul guvernarii sale. Acesta fiind practic un interpus intre Imparat si societate -lumea de rand- promoveaza ideea de intangibilitate a Imparatului si limiteaza accesul oamenilor de rand dar si al aristocratilor pentru a-l vedea si nu aborda (acest lucru era considerat un sacrilegiu) pe fiul soarelui. Constientizand insa ca tot ceea ce era la moda la Curtea Imperiala si tabu pentru societate devenea incitant si de ce nu tentant – Tokugawa- promoveaza hanami in cadrul aristocratiei si mai apoi in randul samurailor – casta considerata la acea vreme prea „violenta” si care trebuia reformata si „linistita” prin cultivarea zenului si al artelor. Acesta, cultiva foarte multi ciresi si initiaza in perioada infloririi lor adevarate petreceri care se dezvolta in istorie ca hanami.
Pe de alta parte, in aceasta perioada moderna, ne este prezentat acest festival de catre traditionalisti ca un prilej in care sunt promovate cu meschinatate marchetingul unor produse special confectionate si care aduc castiguri substantiale, fiind in contradictie cu spiritul sarbatorii in sine. Daca din acest punct de vedere parerile sunt impartite, asa cum si noi uitam uneori de ceea ce inseamna traditionalul si cadem in patima „preasportivista” a lucrurilor, cei mai multi condamna cu siguranta „ingroparea cadavrelor” la poalele ciresilor si consumarea in exces a mancarii si bauturii cu aceasta ocazie. Fenomenul este intalnit sub forma 花より団子 (hana yori dango) ceea ce este de fapt o negare a acestor manifestari.
Asa ca, daca va propuneti sa saditi ciresi si sa practicati hanami promovati puritatea acestui timp si in afara de contemplare aveti voie sa spuneti doar; „ii tenki desu ne?” – nu-i asa ca este un timp frumos?
As dori ca in timp sa ne implicam mai mult si sa facem din Cupa Sakura la karate traditional un eveniment cultural care sa ne imbie la …hanami si dezvoltarea acestui concept.
KPICASA_GALLERY(sakura)
3 Comments