Tipuri de arc
Există o varietate foarte mare de arcuri în toată lumea. Iată mai jos descrierea celor mai folosite arcuri în Marea Britanie.
Arcul tradiţional englez Longbow.
Acesta este cel mai cunoscut arc, asociat cu Robin Hood şi Epoca Medievală. Pentru a se plia pe regulile Societăţii britanice Longbow, arcul trebuie să fie din secţiunea D, creat în totalitate din lemn, cu crestături din corn la fiecare capăt unde se prinde coarda. Axul săgeţilor trebuie să fie făcut din lemn, iar săgeţile trebuie să aibă aripioare direcţionale din pene. Sprijinul săgeţii şi cătarea nu sunt acceptate.
Arcul plat american.
Acest arc a fost conceput în anii 1930 când oamenii de ştiinţă şi inginerii au început să realizeze un studiu detaliat pentru echipamentul dedicat tirului cu arcul. Ei au aplicat descoperirile lor arcului englezesc Longbow (ELB) şi au produs ADB (American Flat Bow). Acesta este puţin mai scurt decât ELB şi are braţe dreptunghiulare mai degrabă, decât cele în forma literei D ale ELB-ului. AFB-ul este folosit des pentru tirul de câmp.
Recurv (sau olimpic).
Acesta este arcul cel mai des întâlnit în zilele noastre, dar devenit popular cu ajutorul arcului compound.
Arcul recurv a evoluat de la arcul englezesc Longbow, prin intermediul celui american plat şi a progresat până la mânerele din lemn laminat şi braţele din fibră de sticlă sau lemn laminat. În ultimii ani secţiunile de metal ale mânerului (elevatoarele) cu braţe detaşabile au devenit mai des întâlnite. Este permisă folosirea cătării, a sprijinului pentru săgeată, a stabilizatoarelor, a materialelor sintetice pentru coardă şi a clicker-ului (ca verificare a elongaţiei) pentru acest tip de arc. Săgeţile pot fi confecţionate din lemn, aluminiu, carbon/aluminiu sau fibră de carbon. Majoritatea arcaşilor profesionişti trag cu săgeţi de carbon/aluminiu sau din fibre de carbon datorită traiectoriei lor mai plate şi a vitezei mai mare de zbor, cu scopul de a marca un punctaj mai mare.
Arcul compound.
Arcul compound este cel mai sofisticat şi tehnic arc existent. Pentru cei neiniţiaţi, arcul compound pare să aibă mai multe corzi, când de fapt, are doar una, plus încă două sau patru cabluri cu scripeţi la capăt care sunt prinse de fiecare braţ în parte şi de o camă la capătul opus al celuilalt braţ. Braţele unui arc compound sunt foarte rigide, astfel încât camele şi cablurile sunt cele care oferă elasticitatea necesară pentru a trage arcul.
Arcul compound tinde să fie mai scurt decât cel recurv şi este compus dintr-un elevator metalic, fibră de sticlă laminată, iar braţele din fibră de carbon la capete, acolo unde se află camele excentrice care variază mult în design şi oferă fiecărui arc caracteristicile proprii de tragere. Caracteristica principală a arcului compound este faptul că la tragere, greutatea maximă de tragere este atinsă mult mai rapid decât în cazul arcului recurv (la aproape o treime din elongaţie), iar apoi, pe măsură ce trageţi până la final, greutatea de menţinere scade între 60 şi 75% din greutatea maximă de tragere. Arcul compound este astfel mult mai uşor de ţinut şi de folosit. Arcurile compound sunt mult mai eficiente decât celelalte arcuri la transformarea energiei stocate în viteza săgeţii.Pentru achizitionarea cestora aveti nevoie de un permis eliberat de politie.
Arbaleta
Arbaletele sunt arcuri care au un mic încărcător precum cel al puştilor, un mecanism de blocare pentru menţinerea corzii la elongaţie maximă şi un trăgaci pentru eliberarea corzii. Arbaletele sunt foarte rar întâlnite în tirul la ţintă, deşi folosinţa lor creşte pe continentul european şi poate creşte în timp şi în Marea Britanie. Arbaletele sunt mai des găsite în tirul de câmp, deşi mai puţin comune decât celelalte tipuri de arcuri.
Majoritatea cluburilor de tir cu arcul din Marea Britanie nu acceptă arbaletele pentru că au nevoie de ţinte speciale şi au deja o reputaţie mai puţin bună ca fiind folosite în acţiuni periculoase şi antisociale de către unii deţinători. Pentru achizitionarea cestora aveti nevoie de un permis eliberat de politie.
Arcul de distanţă
În cazul tirului la distanţă există mai multe clase de arc ce, per total, tind să fie arcurile ţintă (recurv sau compound) în echipamentul normal de tragere, în mai multe categorii de greutate de tragere.
Există, de asemenea, un tip specific de arc pentru tirul la distanţă (în propria sa clasă) care este foarte scurt şi lansează săgeţi foarte scurte şi ele (de aproximativ 35 cm) cu aripioare direcţionale minuscule. Aceste arcuri sunt atât de specializate încât nu se găsesc în magazine. Trebuie să găsiţi pe cineva care vă poate confecţiona unul la comandă sau să îl realizaţi chiar voi. Există unul sau două special făcute, de tip compound, dar din nou, acestea se fac doar la comandă.
Toate tipurile de arcuri menţionate mai sus, cu excepţia celor de distanţă pot fi folosite pentru tir metric sau de câmp. Toate arcurile de mai sus cu excepţia celui de distanţă şi a arbaletei pot fi folosite pentru tir la prăjină. Arcurile lungi englezeşti nu se folosesc de obicei pentru tirul de vânătoare.
Cum să îţi alegi arcul
Pasul intai
Stabiliţi scopul pentru care veţi folosi arcul. Va reamintim ca in Romania este interzisa folosirea arcurilor pentru vanat. Arcurile de ţintă sunt, în general, mai lungi si cu greutate mai mică de tragere, de vreme ce veţi trage multe săgeţi în timp scurt, iar forţa de tragere nu este critică. Arcurile de compound sunt mai scurte si au greutate mai mare de tragere, dar forţa acestora este foarte importantă. Dacă intenţionaţi să folosiţi arcul pentru ambele activităţi, va trebui să faceţi niste compromisuri.
Pasul doi
Greutatea de tragere
Greutatea de tragere a arcurilor recurve se calculează la o elongaţie de 71 cm. Astfel, un arc cu greutate de tragere de 14 kg pentru a trage coarda si a o menţine la o distanţă de 71 cm. Ca regula generala, sunt necesare 1,200 kg pentru a trage fiecare distanta de 2,54 cm. Deci, pentru a trage coarda pe o distanta de 73,54 cm sunt necesare 15,2 kg. Majoritatea femeilor prefera arcul de 14 kg, iar barbatii pe cel de 25 kg.
Elongaţia de tragere
Elongaţia de tragere nu este la fel de importantă în cazul unui arc recurv precum în situaţia celui compus, cu excepţia faptului că ceea ce s-a menţionat mai sus în materie de greutate de tragere poate fi obţinut prin intermediul elongaţiei de tragere. Ca regulă generală, elongaţia de tragere a unui arcas va fi cu 2,54 cm mai mică decât este în cazul unui arc compus. Elongaţia de tragere este calculată brut prin strângerea în formă de pumn a mâinii cu care ţineţi arcul si atingerea acestuia de un perete în lateralul corpului ca si cum aţi trage cu arcul. Staţi drept, într-o poziţie bună de tragere, si rugaţi pe cineva să măsoare distanţa de la perete la colţul gurii voastre. Această metodă nu va fi exactă, dar este mult mai bună decât ghicitul
Pasul trei
Verificaţi elongaţia de tragere a arcurilor. Aceasta este distanţa pe care coarda se poate trage în spatele arcului. Complet trasă, coarda ar trebui să ajungă exact în spatele pometelui. Unele arcuri compuse au elongaţii reglabile de tragere. Cereţi informaţii de la antrenor în acest sens.
Pasul patru
Verificaţi greutatea de tragere a arcului. Alegeţi un arc pe care îl puteţi trage relativ facil. Încercaţi să trageţi mai multe săgeţi în acest sens, până ce încep să vă obosească braţele.
Pasul cinci
Nu uitaţi că lungimea arcului este importantă, chiar dacă are puţin de-a face cu greutatea de tragere sau cu elongaţia de tragere. În cazul unui arc pentru ţintă, lungimea contează foarte puţin, dar dacă vânaţi, un arc lung poate fi foarte incomod de transportat prin pădure.
Pasul sase
Verificaţi diversele tipuri de arc. Arcurile compound au scripeţi mecanici care iniţial fac dificilă armarea, dar apoi, tragerea este mult mai facilă odată ce coarda este întinsă complet. Acestea sunt cel mai des întâlnite tipuri de arc actualmente pentru că sunt usor de folosit la ţintă si foarte complexe. Arcurile recurve si cele lungi englezesti sunt mai tradiţionale si, de obicei, mult mai ieftine decât cele compound. Cu cât trageţi mai tare un arc recurve, cu atât devine mai greu să o faceţi. Arcurile recurve sunt mai bune pentru începătorii de la tir metric.
Cum se potrivesc arcul si săgeţile
Din a doua ediţie Archery, de Kathleen Haywood, Catherine Lewis
Stabilirea arcului potrivit pentru voi implică mai mulţi pasi. Mai întâi, trebuie să vedeţi dacă sunteţi dreptaci sau stângaci.
Apoi, stabiliţi elongaţia de tragere si dimensiunea cea mai bună a arcului. Instrucţiunile următoare de la acest pas vă ajută.
Alegerea mâinii preferate
Se poate să vi se pară firesc în a verifica dacă sunteţi dreptaci sau stângaci. Majoritatea dreptacilor aleg să tragă ţinând arcul cu mâna stângă si cu dreapta să tragă de coarda arcului. Anumiţi dreptaci, cu privire dominantă pe ochiul drept ar trebui să tragă cu mâna dreaptă, iar stângacii cu privire dominantă pe ochiul drept să tragă cu mîna stângă.
Dacă nu aveţi probleme de acest sens, adică ambii ochi au aceeasi precizie, atunci puteţi alege. Un arcas tipic aliniază ochiul dominant cu ţinta atunci când ocheste, deci puteţi trage pe partea ochiului dominant. Dacă vă simţiţi mai încrezători să trageţi pe partea cu mâna dominantă, atunci puteţi învăţa să trageţi cu ochiul dominant închis. De exemplu, dacă sunteţi dreptaci si cu siguranţă egală pe ambii ochi, închideţi ochiul stâng pentru a ţinti. Dacă nu este asa, aliniaţi ochiul stâng cu ţinta si trageţi săgeţile la stânga de ţintă, dar nu pe toate. Exerciţiul 1 de la finalul acestui pas vă ajută să stabiliţi ochiul dominant.
Stabilirea elongaţiei de tragere Exerciţiul 2 de la finalul acestui pas vă ajută să stabiliţi elongaţia de tragere. Începătorii obţin adesea o elongaţie de tragere puţin mai scurtă decât cea pe care o constată după ce trag timp de mai multe săptămâni. Când sunt la început, nu stăpânesc încă tehnica de întindere atât cât ar trebui. Dacă hotărâţi să cumpăraţi propriul echipament de tir, după cursurile de iniţiere în tir cu arcul, remăsuraţi elongaţia de tragere.
Găsirea arcului recurv potrivit
Dacă intenţionaţi să trageţi în viitor cu un arc recurv, trebuie să îl alegeţi pe cel cu elongaţia si greutatea de tragere potrivite. Mai întâi, stabiliţi lungimea ideală a arcului pentru voi, folosind elongaţia de tragere, ca în tabelul1.1. Apoi, alegeţi greutatea de tragere. Trebuie să începeţi cu una mică astfel încât să puteţi trage mai usor în timp ce vă dezvoltaţi tehnica.
Nu uitaţi că greutatea de tragere inscripţionată pe arc este greutatea de tragere pentru o elongaţie de tragere standard. Arcurile mai vechi menţionează greutatea de tragere în funcţie de cei 71 cm ai corzii arcului de la întinderea ei până la tensionarea maximă a arcului. Arcurile mai noi stabilesc greutatea de tragere la 66,6 cm de la coardă la sprijinul săgeţii. Dacă elongaţia de tragere este mai mică decât cea standard, braţele arcului nu se vor arcui la fel de departe si veţi trage cu o greutate mai mică decât cea înscrisă pe arc. Dacă elongaţia de tragere este mai mare decât cea standard, veţi trage cu mai multe kg decât greutatea menţionată. Adăugaţi un kilogram pentru fiecare 2,54 cm din elongaţia de tragere stabilită mai sus sau scădeţi un kilogram pentru fiecare 2,54 cm în minus faţă de standard pentru a estima greutatea reală a arcului cu care veţi trage.
Arcasii adulţi de forţă medie încep, de obicei, cu un arc de 9 – 11,4 kg. Arcasii mai puternici pot începe de la 11,4 la 15 kg. Arcurile mai usoare de 7 – 9 kg sunt potrivite juniorilor.
Alegerea unui arc compus corespunzător
Arcurile compuse trebuie să se potrivească întâi pe greutatea si elongaţia de tragere si apoi în funcţie de greutatea arcului în sine. Greutatea de menţinere a unui arc compus, respectiv forţa cu care se menţine coarda trasă la maxim, este o parte din greutatea sa maximă, mai exact, forţa transmisă arcului. Desigur, puteţi selecta un arc compus cu greutate de tragere mai mare decât cea a arcului recurv. Trebuie să trageţi până la punctul maxim de greutate a arcului compus pentru a ajunge la greutatea de menţinere, deci trebuie să aveţi forţa necesară de tragere până la acest punct maxim. Magazinul de arcuri de la care achiziţionaţi arcul compus trebuie să aibă o scală care măsoară punctul maxim de greutate a arcului si pe cel de menţinere la elongaţia de tragere a voastră.
Dimensiunea scripetelui excentric stabileste punctul din tragere în care este atinsă greutatea de menţinere. Acesta este denumit vale deoarece este punctul în care greutatea de tragere are valoarea minimă. În mod ideal, valea trebuie să corespundă cu elongaţia voastră de tragere. Multe arcuri compuse existente azi pe piaţă permit relgarea cu aproximativ 7,6 cm elongaţie de tragere cu aceeasi dimensiune a scripetelui. Acest tip de scripete face ca alegerea unui arc compus să fie mai usoară, dar elongaţia de tragere trebuie să se încadreze în limitele specificate pentru acel arc compus, iar cablurile corzii să fie plasate în sanţul scripetelui corespunzător pentru elongaţia voastră de tragere. Dacă elongaţia de tragere este peste 76 cm, atunci arcul compus trebuie să aibă o lungime de cel puţin un metru, dintr-un capăt în altul. O lungime de 110 cm este de preferat mai mult pentru elongaţiile de tragere de 84 sau mai mulţi cm. Această legătură este luată în considerare, de obicei, de către producătorul arcului.